Profilaxie dentară
Profilaxia dentară cuprinde toate măsurile medicale ce previn apariția afecțiunilor orodentare și împiedică dezvoltarea celor deja existente.
În clinica Dent Saint Germain oferim următoarele servicii de profilaxie dentară:
1. Igienizare profesională – detectarea plăcii bacteriene cu ajutorul revelatorilor de placă bacteriană, – detartraj cu ultrasunete – air flow – periaj profesional.
2. Sigilarea șanțurilor și fosetelor de pe suprafața ocluzală (suprafața cu care se face masticația).
3. Depistarea și tratarea cariilor incipiente.
4. Îndrumări privind igiena orală: alegerea tehnicii de periaj potrivită fiecarui pacient, alegerea periuțelor și pastelor dentare, utilizarea sau nu a mijloacelor auxiliare de igienizare (apă de gură, ață dentară, periuțe interdentare, duș bucal).
5. Fluorizare locală – fie prin pensulare, fie prin intermediul gutierelor speciale.
Igienizările dentare profesionale
Igienizarea dentară este o manoperă de profilaxie dentară importantă, ce se recomandă a fi realizată de 2 ori pe an, în cazul pacienților cu lucrări protetice pe implanturi – o dată la 4 luni și în cazul fumătorilor – o dată la 3 luni.
Igienizarea profesională se recomandă:
- Să fie completată de o igienă orală riguroasă efectuată acasă: periaj dentar dimineața și seara, utilizarea mijloacelor auxiliare de igienizare (apă de gură, ață dentară, duș bucal, periuțe interdentare) pentru a preveni apariția gingivitelor și parodontitelor, boli care nedepistate și netratate pot duce la pierderea dinților.
- Să se realizeze înainte de începerea oricărui tratament stomatologic, cu atât mai mult dacă sunt intervenții de chirurgie/implantologie, ortodonție și albire dentară
De ce sunt indicate igienizările dentare profesionale?
- Pentru a îndepărta placa bacteriană și depozitele de tartru.
- Pentru a îndepărta colorațiile extrinseci.
- Pentru a menține parodonțiul sănătos.
- Pentru a preveni apariția sau dezvoltarea bolii parodontale (“parodontoză”).
Care sunt beneficiile igienizărilor dentare?
- Evitați apariția bolilor gingivale și parodontale (“boala dinților frumoși și sănătoși”).
- Prelungiți viața lucrărilor dentare.
- Vă mențineți sănătatea orală.
- Împrospătează respirația – prin îndepărtarea bacteriilor.
- Se realizează rapid și fără durere.
- Sunt mai puțin costisitoare decât tratamentele afecțiunilor dentare.
- În aceste vizite se pot depista alte afecțiuni dentare în stadiu incipient.
- Îmbunătățesc estetica zâmbetului pacientului – dinții sunt mult mai albi și mai curați după igienizare.
- Cresc nivelul stimei de sine prin îmbunătățirea aspectului zâmbetului.
Cum se realizează?
Igienizarea dentară profesională cuprinde mai multe etape:
1. Detartraj cu ultrasunete
- Se aplică un indicator de placă bacteriană pentru a marca depozitele de bacterii.
- Se îndepărtează depozitele de placă bacteriană și tartrul (piatră) cu ajutorul anselor cu ultrasunete, fără a leza țesuturile dure (smalțul, cementul) și moi (gingiile).
- Se curăță foarte bine zonele mai greu accesibile igienizării de acasă – latura din spate a măselelor de minte și suprafețele dintre dinți.
- Este posibil să apară o ușoară sângerare în timpul acestei manopere – dacă pacientul prezintă sensibilitate dentară și manopera aceasta este dificil de suportat se va realiza anestezie locală.
Despre tartrul dentar:
- Apare ca rezultat al mineralizării plăcii bacteriene.
- Aderă atât pe suprafața dinților, cât și pe lucrările protetice existente în cavitatea orală și aparatele ortodontice.
- Poate fi atât supragingival, cât și subgingival.
- Suprafața sa este rugoasă.
- Se mărește în volum și produce progresiv: leziuni gingivale, ulcerații, soluții de continuitate în țesuturi.
- Dieta influențează depunerea tartrului, astfel: alimentele dure întârzie depunerea tartrului, alimentele bogate în calciu, fosfor, bicarbonat, proteine, glucide, favorizează formarea tartrului.
- Menține inflamația gingivală, favorizând astfel apariția bolii parodontale.
Detartrajul se poate realiza doar în cabinetele de medicină dentară, cu ajutorul aparatelor cu ultrasunete.
2. Air Flow:
- Este o etapă de igienizare care combină un jet de aer cu particule foarte fine de bicarbonat și apă.
- Se folosește pentru a îndepărta depozitele moi de placă bacteriană și colorațiile extrinseci (în special cele date de cafea, ceai, tutun).
- Se realizează după procedura de detartraj.
3. Periaj professional: se realizează cu periuțe și pastă de profilaxie cu granulație specială.
4. Netezirea și lustruirea spațiilor interdentare cu ajutorul unor benzi fin abrazive.
5. Fluorizare
- prin aplicarea unor substanțe cu conținut de fluor
- în cazul pacienților cu dinți sensibili, se aplică în plus și un gel desensibilizant
Fluorizarea
Fluorizarea este una dintre principalele metode de prevenire a cariilor (în special la copii).
În urma numeroaselor studii clinice s-a demonstrat că fluorul are proprietăți carioprotective certe, prin efectul de remineralizare pe care-l are asupra suprafețelor dentare demineralizate în urma acțiunii acizilor din placa bacteriană.
Fluorul prezintă, de asemenea următoarele avantaje:
- Scade sensibilitatea dentară.
- Reducele indicele carios cu 50-80%.
- Scade incidența apariției cariilor (atât la copii, cât și la adulți).
- În cazul în care există carii în stadiu incipient încetinește evoluția procesului carios prin remineralizarea acestor zone.
- La copii, dacă se administrează în perioada de creștere, contribuie la formarea unei dentiții permanente sănătoase.
- Întărește structura dintelui.
Fluorizarea se poate realiza în cabinet, dar și acasă.
În cabinet fluorizările profesionale constau în aplicarea de soluții, geluri, lacuri sau paste profilactice fluorurate și se recomandă să se realizeze bianual, după realizarea sedinței de igienizare profesională (fluorul penetrează mai ușor în suprafața dintelui atunci când nu este acoperit de placă bacteriană sau tartru).
Fluorul se aplică fie prin intermediul unor gutiere de unică folosință sau prin pensulare direct pe suprafața dinților.
După fluorizarea dinților, vă recomandăm să nu clătiți gura și să nu mâncați aproximativ 30 minute.
Fluorul poate proveni și din alte surse, spre exemplu: paste de dinți, ape de gură, alimentație, tablete sau fluorizarea publică a apei.
Fluorizările profesionale sunt indicate:
- Adulților cu risc crescut și moderat de apariție a cariei dentare.
- Copiilor cu vârsta peste 2 ani.
- Pacienților purtători de aparate ortodontice – în timpul tratamentului și după decimentarea brackețiilor.
- Înainte și după albirea dinților cu produse profesionale în cabinetul de medicină dentară.
- Pacienților cu xeroxtomie (cantitate de salivă redusă), apărută în urma tratamentelor medicamentoase, fie cauzată de diverse afecțiuni ale glandelor salivare apărute în urma radioterapiei, fie din cauza malfuncțiilor glandelor salivare.
- Persoanelor cu dizabilități care nu pot avea o igienă dentară corespunzătoare.
- Pacienților cu hipersensibilitate dentinară.
- Pacienților cu structuri deficitare ale țesuturilor dentare.
- Pacienților care locuiesc în zone în care apa este săracă în fluor.
- Pacienților cu parodontopatii (o parte din suprafața rădăcinii este expusă în cavitatea bucală).
- Copiilor care au utilizat biberonul pentru o lungă perioadă de timp.
- După igienizarea profesională (detartraj, periaj profesional).
- Pacienților cu reflux gastrointestinal.
- În cazul cariilor incipiente.
- Ca agent desensibilizant pe suprafețele radiculare expuse.
Fluorizările medicamentoase (fluorizări sistemice) constau în administrarea comprimatelor fluorurate, începând de la vârsta de câteva luni, conform recomandării medicului.
În cazul în care copiilor nu li se administrează comprimate cu fluor, se recomandă fluorizarea în cabinet o dată la 6 luni cu geluri sau lacuri profesionale.
Cum se realizează fluorizarea profesională?
- Se realizează igienizarea profesională.
- Se izolează câmpul operator.
- Se aplică pe dinți soluția cu fluor ( aceasta se menține în contact cu dinții timp de 30 secunde – până la câteva minute, în funcție de tipul de produs utilizat).
- După ședința de fluorizare nu se clătește gura, nu se mănâncă și nu se bea timp de 30 minute.
La copii, se recomandă începerea fluorizărilor după vârsta de 2 ani, de 2 ori pe an, pentru a acoperi întreaga perioadă de erupție a dinților permanenți
Administrarea de fluor se face doar la recomandarea medicului și prin respectarea strictă a indicațiilor acestuia, supradozarea având efecte negative asupra organismului. Printre acestea se află și “fluoroza” afecțiune care se manifestă prin apariția unor pete pe dinți.
Fluorizarea se poate realiza și acasă, prin intermediul gutierelor, a conformatoarelor standard (asemănătoare lingurilor pentru amprentă) sau a conformatoarelor realizate în cabinet din material de amprentă, în care se aplică preparatele fluorurate.
6. La sfârșit primiți îndrumări după igienizarea profesională:
- Evitați să consumați băuturi reci sau prea fierbinți – dinții pot fi sensibili câteva ore.
- Evitați să consumați alimente sau lichide colorante (ceai verde, ceai negru, cafea, suc de sfeclă, suc de roșii, suc de rodii, vin roșu, vin negru, cola ș. a).
- Utilizați apă de gură, ață dentară, duș bucal și periuțe interdentare.
- Schimbați vechea periuță de dinți cu una nouă.
Ce sunt sigilările dentare?
Sigilarea șanturilor și fosetelor reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenire a cariilor, folosite în special la copii, dar și la adulți, atât pe dinții de lapte, cât și pe cei definitivi.
- Numeroasele studii realizate de-a lungul timpului au indicat faptul că leziunile carioase se dezvoltă mai ales la nivelul șanțurilor și fosetelor premolarilor și molarilor.
- Fosetele și șanțurile sunt zone anatomice susceptibile la carie datorită retenției plăcii bacteriene și a eficienței scăzute a fluorizărilor la acest nivel.
- Din dorința de a preveni apariția cariilor și a menține integritatea structurii dentare, astăzi, se pune accent pe prevenția dentară – manopere terapeutice realizate înainte ca factorii patogeni să acționeze.
- Există și alte metode de prevenire a cariilor (spre exemplu: menținerea unei igiene dentare corecte, alegerea alimentației sănătoase, utilizarea aței dentare și a apei de gură), dar aceste metode asigură doar curățarea suprafețelor vizibile ale dinților, nu ajung și în fisurile și fosetele dinților.
- Pentru a proteja aceste suprafețe, se folosesc sigilanții dentari.
Ce sunt sigilanții dentari?
- Sigilanții dentari sunt rășini compozite (transparente sau opace) utilizate pentru etanșeizarea acestor fisuri și fosete. Sunt studii care demostrează eficiența acestor sigilanți atât în împiedicarea unei noi dezintegrări, dar și în stoparea dezintegrării inițiale existente.
- S-a demonstrat că utilizarea acestor sigilanți, reduce cu 80% riscul de apariție a cariilor.
- Aceste materiale se aplică în strat subțire pe suprafața dinților, cu scopul de a etanșeiza fisurile și fosetele existente, formând practic o barieră împotriva resturilor alimentare și a plăcii bacteriene.
- Sigilanții vin de obicei, în două culori, alb opac și transparent.
- Pot avea capacitatea de a elibera fluor.
- Există și sigilanți cu proprietăți fluorescente, care permit o verificare mai ușoară a păstrării lor pe dinți.
Cine poate beneficia de protecția sigilanților?
- Inițial, acești sigilanți erau utilizați doar pentru copii, dar în ultima perioadă sunt foarte utilizați și în prevenirea cariilor la adulți.
- Cu cât sunt aplicate mai devreme, cu atât sunt mai eficiente, dar nu este niciodată prea târziu pentru a proteja orice suprafață a dintelui, care nu a fost încă afectată de carie.
- Se realizează pe dinții posteriori, pe dinți de lapte, dar mai ales pe dinții permanenți, imediat după ce erup, între perioada 6-15 ani.
Cum se realizează sigilările dentare?
- Se curăță suprafața dintelui cu periuțe rotative, nu se folosesc freze, nu se îndepărtează țesut dentar sănătos.
- Gravare (cu un gel fluid), curățare și uscare.
- Aplicarea sigilantului, care are consistență fluidă, se realizează utilizând vârfuri de unică folosință, astfel încât să acopere fisurile și fosetele în întregime, în strat subțire.
- Fotopolimerizare, la aplicare sigilantul are consistența unui gel, după fotopolimerizare, devine dur.
- Verificarea și adaptarea funcțională – se face utilizând hârtie de articulație, presupune îndepărtarea cu ajutorul pietrelor diamantate, a zonelor ce determină un contact nefuncțional.
Cât rezistă sigilarea dentară?
- Sigilanții au durată de viață mare, pot rezista cațiva ani de zile după aplicare.
- Există totuși și situații în care va fi nevoie de o reaplicare, în funcție de diferite aspecte (spre exemplu: tipul de alimentație al pacientului).
- Medicul dentist va verifica starea sigilărilor dumneavoastră, la fiecare vizită stomatologică.
Care sunt avantajele sigilării?
- Reprezintă o metodă minim-invazivă de prevenţie, nefiind nevoie de şlefuirea dintelui înainte de aplicare, spre deosebire de tratamentul unei carii deja formate.
- Reprezintă un mod sigur și nedureros de a proteja dinții copiilor dumneavoastră.
- Sunt acceptate ușor de către copii, ele fiind nedureroase și rapide.
- Sunt rezistente în timp.
- Sunt puțin costisitoare.
- Ajută la eliminarea mai ușoară a bacteriilor.
- Îmbunătățește periajul dentar.
- Sunt estetice.
- Dintele devine mai rezistent după realizarea sigilărilor dentare și datorită eliberării de fluor pe care acestea o realizează.
- Sigilările dentare pot să prevină o gamă largă de afecțiuni dureroase și mult mai costisitoare.
- Sigilările nu modifică aspectul dinților.
- După realizarea sigilărilor dentare există șanse scăzute de apariție a cariilor.
- Sigilările nu sunt suficiente pentru protejarea completă a danturii.
Alte informații utile despre sigilări:
1. Dinții copiilor necesită sigilări dentare deoarece:
- șanțurile și fosetele lor sunt foarte proeminente
- pe suprafața ocluzală (unde se află aceste șanțuri și fosete) există o cantitate mai redusă de smalț în comparație cu celelalte suprafețe
- uneori igiena orală a micuților nu este satisfăcătoare
2. Sigilarea fosetelor și a șanțurilor reprezintă o metodă eficace de carioprevenție deoarece:
- fosetele și șanțurile sigilate pot fi mai ușor curățate
- acoperirea acestor zone cu sigilant împiedică dezvoltarea streptococului mutans în habitatul lui preferat
- sigilantul utilizat este o rășină rezistentă la atacul acid
3. Pentru a putea realiza sigilarea dentară dintele trebuie să nu fie cariat.
4. Medicul dentist este cel care decide necesitatea sigilării și dinții pe care se va realiza.
5. Sigilările necesită control la 6 luni, deoarece se poate pierde adezivitatea la smalț.
!!! Sigilările dentare se recomandă să se realizeze cât mai aproape de momentul erupției dinților, de aceea ar trebui respectate vizitele periodice la medicul dentist, de 2 ori pe an.
Vârsta de 6 ani este critică, deoarece în jurul acestei vârste apar primii dinți permanenți – molarii de 6 ani.
Importanța vizitelor regulate la stomatolog
Vizitele dentare regulate sunt importante pentru menținerea sănătății gingilor și a dinților dumneavoastră.
În cadrul acestor vizite se realizează:
1. Examinarea capului, gâtului și a cavității bucale – se pot depista afecțiuni ale părților moi sau afecțiuni ale dinților
2. Igienizarea profesională a cavității bucale, îndepărtând depozitele de placă bacteriană și de tartru dentar. Tartrul dentar poate fi îndepărtat doar în cabinetul de medicină dentară, prin utilizarea unor instrumente manuale, dar mai ales prin utilizarea unor aparate de detartraj cu ultrasunete. Neîndepărtarea tartrului, pentru o perioadă lungă de timp, produce inflamație la nivelul gingiilor, care, în timp, netratată, poate duce la resorbția osului, mobilitatea și chiar pierderea dinților. Urmează periaj profesional și air flow, acestea îndepărtează petele apărute în urma consumului crescut de cafea, tutun, vin roșu, ceai verde, ceai negru, suc de sfeclă roșie ș a. După această ședință, dinții vor fi mai albi.
3. Diagnosticul cariilor dentare în stadiile incipiente – după igienizarea profesională, sunt vizibile zone greu accesibile înainte de îndepărtarea tartrului, crescând șansele depistării unor stadii incipiente de carie.
4. Tot acum pot fi depistate primele semne ale afectării parodontale.
5. Teste de screening oral, care vă ajută să vă creșteti șansele de supraviețuire, depistând precoce cancerul oral.
6. Evaluare radiologică – atât a dinților, cât și a oaselor maxilare, putând observa afecțiuni greu sau imposibil de identificat clinic.
7. Controlul obturațiilor existente, lucrărilor protetice, implanturilor, protezelor etc.
Obturațiile dentare pot suferi modificări de culoare, se pot fisura/fractura, pot fi înconjurate de apariția unor noi carii – medicul dentist va stabili dacă acestea trebuie modificate/schimbate.
Lucrările dentare au nevoie și ele de evaluare periodică deoarece pot să apară fracturi la nivelul dinților stâlpi, mobilitate, afectare gingivală ș a – toate acestea, netratate, pot duce la pierderea dinților stâlpi și a lucrărilor.
Prin vizitele regulate veți menține gingiile sănătoase și veți prelungi durata de viață a lucrărilor dumneavoastră.
Implanturile dentare au nevoie de vizite regulate, de verificări radiologice, pentru a preveni apariția unor complicații mai puțin plăcute (ex: periimplantita), care pot duce la pierderea implantului.
Protezele, în timp își pot pierde stabilitatea, prin resorbția osului, având nevoie de recăptușiri.
Efectuând aceste vizite dentare regulate veți putea economisi bani și timp, prevenind apariția unor afecțiuni complexe, ce ar presupune tratamente mult mai costisitoare și de lungă durată. Aceste vizite se recomandă să se facă de 2 ori pe an, după apariția dinților de lapte.
Există și situații în care se recomandă vizite mai dese, spre exemplu: pacienți cu afectare parodontală severă, pacienți purtători de aparate ortodontice, unde igienizarea profesională este foarte importantă.
Între cele două vizite anuale la stomatolog, ar fi bine să respectați următoarele indicații:
- Periați dinții de cel puțin 2 ori pe zi, cu pasta de dinți și periuța adecvata situației dumneavoastră.
- Utilizați ața dentară zilnic, dacă medicul dentist vă recomandă.
- Utilizați apă de gură, pentru a vă ajuta să mențineți controlul plăcii bacteriene.
- Folosiți apă de gură.
